Dupa lupte milenare, natzia romana, plina de haz, i-a pus lui Traian in bratze o catzea leshinata si s-a grabit s-o nemureasca in bronz.
Creditul pentru poza apartine prietenului de FB Robert Gomulea, care l-a pus pe MIckey Mouse acolo unde trebuie. Nu intrebati cui i se zice MIckey Mouse ca va banez de pe blog, da?
Hai, va mai dau o shansa…
Victor Ponta a declarat, sambata, cu ocazia lansarii candidatilor USL Bistrita-Nasaud, ca a stabilit schema Guvernului in cursul diminetii, impreuna cu Crin Antonescu, pe drum spre Brasov, iar Guvernul pe care il va propune va fi „cel mai cinstit” pe care Romania l-a avut, informeaza Mediafax.
Erata: Aflu din „Gändul” ca baietii au calatorit cu helicopterul. Pfuiiii, deci trebuie sa bag si eu o erata. Nu e „guvernul din masina”, e „guvernul din aer”. Aeropurtat sau aerian? Cum o fi corect?
Nu-i asa ca te cam apuca rasul-plansul? Nici nu se mai straduiesc liderii politici ai zilelor noastre sa pastreze o minima aparenta de democratie.
Citind declaratia lui Ponta te intrebi ce fel de masina i-a dus de la Bucuresti la Brasov pe cei doi lideri? Un autobuz gigant? Unde naiba or fi incaput organismele de decizie ale celor doua partide, plus ala micu’? Povestile alea insirate prin statutul partidelor Delegatii Permanente, Birouri Executive, adica BEX-uri, DEX-uri, CC-OMFG si alte frectii d-astea de organisme colective de conducere? Cica au in atributii sa decida cine merge in cutare sau cutare post. Sa propuna, sa voteze… Hai ca murim de ras!
Pierdem vremea, frate, vor striga conducatorii luminati! Nu e timp! Am promis ca pe 1 mai anuntam noul guvern. Ce, n-aveti incredere in judecata mea si a lui Crin? Ala micu’, din portbagaj, are si el dreptul sa ridice un deget. Ca o mana nu-i de nasul lui.
Care ai zis mai de filiale, de ce cred membrii? Baaaaa, nu va e ba, rusine? Adica dupa ce ca v-am adus inapoi la guvernare aveti idei? Vreti sa aveti propuneri? Pai daca nu eram noi…. deci noi decidem, tata! Noi suntem initiatorii, faptuitorii si artizanii ideii. Io si cu Crin suntem fondatorii. USL e opera noastra si am adus-o la guvernare.
Hai, vorba loserilor de la PDL, „ciocu’ mic, ca noi suntem la putere”. Noi, liderii. Si-n partide si-n uniune, peste tot!
La lipit afise, inainte mars! Sa nu va doara capul de la atata gandit! Mai bine tineti cu nadejde de steagurile alea. Va aratam noi ca ni se falfaie!
Draga cititorule, s-a intamplat acum,ca gura bogata a copilotului-copresedintelui USL sa dea in fapt ceea ce noi stiam de multa vreme: democratia in Romania este stramba pentru ca nu exista democratie in nici un partid.
Schimbati numele si denumirea cu ce vreti, cu personaje si partide prezente, trecute si radiate si chiar viitoare. Mentalitatea si actiunile sunt indentice.
Statutele sunt litere moarte si aceesi gasca de 5-6 insi decide. Uneori sunt mai putin de atatia. Am mai facut candva socoteala asta si gastile partidelor cu abonatii la contracte cu statul cu tot, adica de facto conducatorii Romaniei erau vreo 300. Aceiasi in marea lor majoritate.
Stiti de ce tac membrii acestor partide? Pentru ca in liga mica, un postisor, un osisor, mai cade de la masa bogatilor. Dregatoriile se cumpara. Mai tineti minte faza cu Geona si cu o doamna care generoasa punea pe masa presedintelui de partid un plic? Mai departe, cumparatorul de ciolan vinde si el mai jos niste osisoare> Mai o dregatorie, mai un contractzel, fie si pentru niste amarate de afise electorale, ca nu cresc autostrazi pe toate drumurile judetzene.
Si, da, cand domnul Ponta zice ca raposatul rege Ludovic „PSD c’est moi”, are dreptate.
Ce BEX-uri, DEX-uri, CPEX-uri si OMFG. Bancheta din spate a unei masini ajunge. Divanul are doua locuri si ceva spatiu in portbagaj.
PS: Ca veni vorba de Franta, n-am sa reamintesc de domnul Sarkozy si de neghioaba caracterizare pe care i-a facut-o Ponta, ci de faptul ca dupa „l’etat c’est moi”, a urmat si inventia domnului Joseph-Ignace Guillotin. Chiar daca pentru asta au mai trecut vreo 3 generatii de ludovici.
PPS: Aia cu „cel mai cinstit guvern” este piramidala! Cu cine, mah, cu PSD?
Motto: „Ai grija ce-ti doresti, ca s-ar putea sa se implineasca” (proverb chinez)
Traian Basescu l-a desemnat prim-ministru pe Victor Ponta.
Cu alte cuvinte, a ajuns stanga la putere.
PSD+UNPR = love
Pana in noiembrie, la alegerile generale, mai sunt 6 luni.
Conducta de lapte si miere promisa de stanga a picurat instantaneu azi acid peste cursul RON/Euro si BNR a dezlegat larg baierile pungii ca s-o carpeasca.
Nimeni nu mai pronunta cuvantul „anticipate”.
Dreapta are 6 luni sa-si deretice in ograda si sa mai traga un loz.
Doamna cea grasa n-a cantat inca. 🙂
Motto: “Unde sunt vremurile cand puteai sa iei o bardă, să te duci la vecinul tău şi să-i spui ce părere ai despre el” (Jerome K. Jerome).
Din ciclul „vorbeşte gura fără ei”, Victor Ponta, preşedintele PSD, şi mai anonimul deputat de aceaaşi culoare, Adrian Solomon, au scos nişte perle pentru care, într-o ţară normală la cap îi chema cineva la ordine. Organele de ordine.
Nu, pă bune, măi băieţi, vă credeţi la gropa cu nisip? Victoraş s-a supărat pe Emil şi-i cară lopăţele în cap? Adrian a picat pe post de vânător la raţele şi vânătorii? Pac-pac! Fă-te mort, bă, nu fi nasol, că nu ne mai jucăm cu tine altă dată! Mama lu Mihai-Răzvan, să nu-l mai lăsaţi afară! Nu se joacă frumos! Na, că te-am pârât la mă-ta, să vezi ce bătaie-ţi iei diseară. Şi tu, Emile, ce smiorcăi, mă? Vezi că îţi mai iei o porţie!
În politica noastră de spatele blocului, fix între groapa cu nisip şi ghena de gunoi, aşa merg lucrurile.
Mâinile sus, că trag! Ce tragi, măi? Tragi ţara asta înapoi în legea junglei? Te-ai săturat de Che Guevara şi te joci de-a Rambo? Măi brigadistule, ia să vedem măi dacă ai curaj să te duci la Roma şi să-i zici oricărui italian întâlnit pe stradă că-l aşteaptă soarta lui Aldo Moro. O să te rogi să vină carabinierii să te scape din mâinile alăiua şi ale trecătorilor!
Mă gândesc aşa, la o scenă de politică-western. Face to face, în colţ la saloon. Colturile 45 sclipesc în soare. Băiatul de la pompe funebre îşi freacă mâinile. Înainte de apusul soarelui oricum îi pică un muşteriu.
Cititorule, pariurile sunt deschise!
De facut urgent, mai Guvernule!
Redactat de @Cetatean
Comunitatea Politeia, care reuneste cetateni romani, atat din tara, cat si din diaspora (la prima, la a doua sau la a treia generatie de romani alungati din vetrele parintesti de ciuma rosie instalata dupa 1945 si continuata dupa 1989, sub diverse forme insidioase), reaminteste opiniei publice, clasei politice, actualului arc guvernamental, Primului Ministru al Romaniei si Presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului ca dreptul de vot, garantat de art.36, al.1 din Constitutia Romaniei (« Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv ») a fost si este in continuare supus unei limitari legale care videaza de continut litera si spiritul Constitutiei din art.36, al.1 : imposibilitatea votului prin corespondenta.
Vezi articolul original 554 de cuvinte mai mult
Scaunul este un obiect definitoriu in viaţa socială şi politică din România. Îmi aduc aminte că bunica avea un scaun al ei în biserică, pe spatarul căruia îşi scrisese numele ca să fie sigură că nu va urmări slujba în picioare. Bunica avea un scaun modest, dar, dacă vă uitaţi prin bisericile noastre, din alte vremnuri, sau din cele de azi, veţi vedea fel de fel de jilţuri, aşezate, de preferinţă, cât mai aproape de altar. Musai cu numele proprietarului gravat pe el. Până şi instalarea unui înalt ierarh al bisericii se cheamă Întronizare. E ceva cu scaunele astea, nu?
Avem şi o grămadă de zicale, gen ăla ţine de scaun, sau om cu scaun la cap. Asta era probabil în vechime. Azi eşti cineva dacă ai un scaun de, minim, vice-preşedinte sub fund.
În politica noastră, cea de toate zilele, nu e ca în fotbal. Prima de transfer de la un partid la altul cuprinde musai, pe lângă un pachet de beneficii (niciodată declarat complet), şi un scaun de vice-preşedinte. E ca şi cum Juventus, ca să-l momească pe Messi, i-ar oferi pe lângă sacul de parale şi un jilţ pe care să şadă, dacă, Doamne fereşte, ar ajunge vreodată pe banca de rezerve. Cum să pună el, micuţul, preţiosul posterior alături de restul lumii? Rangul se ţine cu un tron, niţel mai scund decât al preşedintelui, dar suficient de bine poziţionat încât radiaţia caldă a puterii să-i rumenească obrajii. Cam cum îşi trag băbuţele scaunele mai aproape de altar, că poate-poate pronia cerească se va scoborî asupră-le mai degrabă.
Prin hrisoavele partidelor, numite şi statut, numărul de tronuri, jilţuri, scaune şi taburete este clar definit. La fel şi procedura de întronizare. Alegeri, voturi, fiţe şi figuri. Dar ce te faci când la poarta ta bate un Messi? Îl pui pe bancă alături de un membrache de rând? Să se ia, feri Doamne, praful de pe treningul lipitorului de afişe pe costumul de firmă al „messi-anicului” transferat? În orice partid cu scaun la cap acest fapt ar fi vecin cu erezia. Transferul ar deveni problematic, că nu pricepeţi domnule cât de important este personajul, că actul lui de trădare merită recompensat, că ăsta dacă intră în teren de partea noastră dă două goluri dintr-un singur şut, etc, etc.
Înţelepţii partidului îşi pun creierii pe moaţe. De unde frate alt scaun? Bată-l să-l bată de statut, ne limitează. Păi, să vacantăm unul, zice un tip mai tinerel de pe taburet. Simandicoasele feţe din jilţuri se crispează şi mâinile se încleştează mai abitir pe scaune. Cine să plece? Care să părăsească pernuţa moale la care s-a dedulcit? Nuuuuuuuuuuuuuuuuu!!!!!!!!!!!! În ruptul capului, nu!
Ştiţi ce? La naiba cu statutul ăla! Ia să tragem noi un congres extraordinar, suplimentăm numărul de jilţuri, îi punem pe fraieri să-l voteze pe „messi-anic” vice-preşedinte şi gata.
Zis şi făcut. Că doar interesele partidului o cer. Pfuiiii, fraieri am fost! De ce n-am creat mai multe posturi? Perioada de transferuri încă nu s-a incheiat. Dacă vine si Ronaldinho? O luăm de la capăt? Iar începe urzeala tronurilor? Poate dracul ăla mic de pe taburet zice iar să vacantăm un scaun şi-l aude careva, de-l ia în serios. Să punem neică vreo 2-3 jilţuri în magazie, să stăm liniştiţi şi noi pe ale noastre.
Nu e poveste, nu e scenariu de film, se întamplă în realitate, se întamplă mereu în România. Cine nu crede, e invitat să citească aici: http://www.ziuaveche.ro/actualitate-interna/politica-interna/congres-sorin-frunzaverde-vicepresedinte-pnl-85334.html
În rest, frunză verde lobodă, gura lumii slobodă.
Din 8 decembrie 2007, cand a preluat sefia SIE, Mihai Razvan Ungureanu nu mai putea fi membru PNL, deci s-a autosuspendat. Conform statutului PNL, aflat pe situl partidului, la art. 19, se precizeaza ca un membru se poate autosuspenda numai pe durata indeplinirii unor funcţii publice incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic conform legii.
In concluzie, in ziua in care a renuntat de functia de director al SIE, MRU trebuia sa renunte la autosuspendare. Sau la calitatea de membru.
Oricum, daca citea Statutul partidului pe care-l conduce, Crin Antonescu putea rasufla usurat inca din februarie. Cum, dealtfel, si primul ministru putea sa-si reaminteasca in ce conditii expira autosuspendarea.
In aceste conditii, dialogul la distanta mult mediatizat de aseara incoace, nu mai avea loc.
(http://www.evz.ro/detalii/stiri/mihai-razvan-ungureanu-in-direct-la-b1tv-live-text-977359.html)
Mihai Răzvan Ungureanu, director SIE (8 decembrie 2007 – 8 februarie 2012)
(http://ro.wikipedia.org/wiki/SIE#Conducerea)
Articolul 19
(1)Membrii Partidului Naţional Liberal se pot autosuspenda din calitatea de membru al partidului numai în cazul ocupării unei funcţii publice incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic conform legii şi numai pe durata îndeplinirii acestora.
(2)Membrii Partidului Naţional Liberal se pot autosuspenda din funcţia deţinută în partid numai în cazul ocupării unei funcţii publice incompatibile cu deţinerea unor funcţii de conducere în partid, pe o perioadă de maxim 4 ani.
(3)În cazul în care funcţia deţinută este cea de preşedinte de filială sau de organizaţie, autosuspendarea din funcţie atrage demisia din funcţia respectivă.
(4)Persoana autosuspendată are obligaţia respectării prevederilor Codului Etic al PNL.
(http://www.pnl.ro/subpagina/membrii-partidului-national-liberal)
PNL a închis ieri cercul mazilirilor din funcţii, prin debarcarea lui Andrei Chiliman din postura de căpetenie a organizaţiei de Bucureşti.
În hora debarcărilor dănţuiau deja PSD şi PDL cu faimoasele cazuri Marian Vanghelie-Oana Mizil, respectiv Cristian Preda.
Ahmed al III-lea (sultan al Imperiului Otoman, între anii 1703-1730, contemporan cu Dimitrie Cantemir şi Constantin Brâncoveanu, autorul celor mai faimoase maziliri din istoria Ţărilor Române) ar putea fi invidios pe felul în care politicienii români din secolul XXI au şlefuit metodele sale medievale de conducere. Firmanul de mazilire, care călătorea cu trăsura de la Stambul la Bucureşti sau Iaşi, a devenit instant-reality show pe posturile de ştiri.
Toate partidele pomenite mai sus au de bună seama Statute. Cu mici diferenţe de nuanţe, în toate, primirile în partid, alegerile în funcţii, dar şi excluderile/debarcările se fac după proceduri, articole şi treceri cu voturi prin comitete şi comisii. Care proceduri durează ceva timp, nu sunt instantanee.
Se încruntă Ponta, Antonescu sau Boc şi pac cu firmanul la televizor. De multe ori, mazilitul află şi el tot de la televizor. Nu contează că o organizaţie l-a votat, l-a susţinut şi a alergat în campanie pentru el, că la Statut scrie şi aia şi ailaltă. Sultanii adună sprâncenele în mijlocul frunţii, trimit pe fax firmanul la agenţiile de ştiri, fac conferinţe de presă şi gata.
Să luăm de exemplu cazurile absolut similare ale domnilor Vanghelie şi Chiliman. Primari de sector, şefi de organizaţii de Bucureşti, deci oameni grei în partid. Funcţii alese şi la partid şi în administraţie, cu nişte zeci de mii de voturi. Vorba ardeleanului, no, şi la ce le-o folosit? I-a chemat careva pe membrii de partid să voteze alt şef? Le-a explicat cineva acestora de ce preşedintele de organizaţie votat de ei nu mai este bun? Mira-m-aş! Firmanul bate votul. Şi te întrebi: al cui e partidul? Al membrilor, al scriitorului de firman, ori al nimănui?
Dragă alegătorule, sătul de circul mediatic pe care ţi-l bagă în casă televiziunea-radioul-netul, cam ce gândeşti când aceleaşi PNL-PSD-PDL se acuză reciproc de dictatură? Nu ţi-e teamă că aşa cum se comportă la ei în partide, aşa vor acţiona şi cu hăţurile puterii? Că la fel cum împart şi ridică dregătorii de partid vor face şi cu posturile din administraţie? Cu aceeaşi nepăsare faţă de alegător pe care o arată propriilor membri?
Felul în care este condusă România reflectă foarte bine democraţia internă din partidele româneşti. Găştile întâi-stătătorilor fac legea, peste capul propriilor organizaţii şi Statute. Şi te mai miri că li se rupe de Referendumul votat de tine? Că nici Constituţia nu-i impresionează?
Cu surle şi tobe, USL s-a întrunit sâmbătă la Romexpo pentru a repeta aceeaşi litanie din ultimii doi ani: noi îl propunem pe Ponta prim-ministru, iar pe Antonescu preşedinte, vă spunem noi mai încolo concret ce vor să facă dacă vor fi aleşi. Deci, nimic nou, doar spectacol cu artificii sunet şi lumini. Thunderstruck!
Undeva, în subconştientul organizatorului evenimentului, lovise deja Zeus cu fulgerele lui. Doar aşa se explică de ce liderii USL au intrat pe scena in acordurile lui „Thunderstuck”, intepretat de AC/DC. Cunoscatorii ştiu textul, cine l-a uitat il poate consulta aici: http://www.sing365.com/music/lyric.nsf/Thunderstruck-lyrics-AC-DC/222958941A45FA8A4825686B000D85B1 Îi bănuiesc pe Nicu Bănicioiu şi Robert Negoiţă ca inspiratori al coloanei sonore.
Lovitura de trăsnet a conferinţei USL a sosit însă cam fâsâită, pentru că, fix cu o zi înainte de eveniment, Preşedintele Traian Băsescu, alintat de opoziţie Zeus, a trimis o scrisoare numiţilor pretendenţi la posturile cele mai de seama în stat. Thunderstruck!
Pe scurt, Traian Băsescu oferă renunţarea la doi ani de mandat, contra votării unor reforme ale Statului despre care se tot vorbeşte degeaba de ani de zile. Adică le pune masă liderilor Opoziţiei extraordinara oportunitate de a scăpa de ghimpele de la Cotroceni din 2012 şi nu în 2014. Thunderstruck!
S-au schimbat în grabă discursurile. Nu poţi să mergi pe refrenul jos Băsescu când ai demisia acestuia pe masă.
„Nu avem ce discuta şi negocia cu Traian Băsescu, nu avem nevoie de minciunile şi propunerile lui otrăvite.”, a răspuns arogant preşedintele PSD, Victor Ponta. Şi a rupt răvaşul buclucaş în delirul asistenţei. Thunderstruck!
Mai mult, rezoluţia USL cu numărul trei, de a nu colabora cu Traian Băsescu şi nici cu PDL, e amuzantă pentru cine a citit cât de cât Constituţia. Pentru că, inevitabil, în decembrie 2012, USL se va întâlni la Cotroceni cu Traian Băsescu. Iar acesta va avea în buzunar nominalizarea la postul de prim-ministru. Să vezi atunci thunderstruck!
Calea până în toamnă e lungă. Scena politică e în mişcare. Sondajele pot fi amăgitoare. E posibil ca domnii Antonescu şi Ponta, să se căiască amarnic că au avut în mână demisia lui Traian Băsescu şi au rupt-o. Vom vedea abia atunci pe cine a lovit cu adevărat trăsnetul.
blogdecainerau 