Furia

Furia. Hm, ce stare enervanta! Cum te roade pe interior si ai sparge niste pereti cu capul cuiva! Cand acel cap nu este la indemana, furia neputincioasa e si mai rea.

Ma uit de cateva zile pe FB si pe principalele bloguri de dreapta. O furie strigata, mocnita sau neputincioasa izvoraste din toate. Candidatii ARD (din fericire nu toti!), programul ARD (din fericire nu chiar tot), declaratiile ARD, moliciunea cu care ARD isi duce campania, „blandetea” cu care au fost trecuti pe sub masa comisiei Macovei unii candidati, adaposturile eligibile pe care si le-au gasit sefii partidelor din ARD si cativa „favoriti”, sunt toate motive de nemultumire. Indreptatite zic. Unele strigatoare la cer, mai zic.

Si, vesnica intrebare din Caragiale iti vine in minte: io cu cine votez? In nici un caz cu USL, asta-i clar.

De ieri, parca a aparut o alta fata a furiei. Unii dintre cunoscutii mei si-au identificat favoriti din ARD, chiar daca, din pacate, nu vor putea vota pentru ei, ca locuiesc in alt colegiu. Cateva exemple, urmate de motivatia „sustinatorului”:

Nu poate sa nu-ti placa Teodor Maries, nu? Esti din Bucuresti? Nu-i nimic! Da un like, un share, toata presiunea asta si toata manifestarea ta de simpatie, vor ajunge la alegatorii din Timisoara.

(June Neluta „T.M nu a profitat nici de prerogativele ce i s-ar fi cuvenit ca presedinte al societatii „21 Decembrie”, nu a profitat de pe urma statului a luptat mereu doar pentru principii si dreptate, dsoar pentru respectarea drepturilor altora, mereu a ramas fidel idealurilor si principiilor si nu a ajuns robul banului ca alti politicieni. De altfel Teodor Maries nu a facut politica, a facut o revolutie, care a fost furata de altii pentru ca vroiau sa fure tot si orice. Teodor Mariesi a dorit mereu, si stiu ca va lupta, sa se afle adevaruri istorice in tara asta si tara sa porneasca pe calea adevarului si a dreptatii.”)

Dar pe Iulian Craciun il poti sustine? Baiatul asta, in a carui viata personala numai complicatia unei campanii electorale nu lipsea, se va bate cu tartorul turnatorilor si antenelor, insusi Felix Voiculescu. Mai, fratilor, cred ca, dincolo de politica, este o chestiune de onoare sa nu-l mai lasam pe varan sa intre iar in Parlament!

(Spartakus Thracian: „Nu ştiu ce îl poate împiedica, dar ştiu cine îl poate ajuta: toţi cei care locuiesc în sectorul 4 şi nu vor să-l mai vadă pe securistul greţos de Voiculescu în Parlament.”)

Un bun prieten de pe FB, Radu Porcescu, o sustine pe o doamna invatatoare din sectorul 3. Candidata noua si ea.

(Radu Bogdan Porcescu: „Am analizat si m-am decis. Votez o invatatoare, am zis! :)) De ce? Sora-mea e invatatoare, s-a facut transferul de simpatie la candidat. Asta-i candidatul! Femeie tanara, cadru didactic, noua in politica!”)

Eu am scris inca de zilele trecute pe blog lista favoritilor mei. Nu le-am cantat ode, doar am dat link spre paginile lor, sa decideti singuri daca merita sau nu sa-i sprijiniti. Si lista poate continua.

Se pot gasi multi oameni onorabili, care candideaza pentru dreapta. Furia asta trebuie sa se canalizeze catre ceva pozitiv. Co-presedintii ARD vor intelege poate ca, acolo, la masa tratativelor, pot fi cat vor ei de ingaduitori cu listele de candidati. Dar ca se adreseaza unui electorat care nu inghite dubla masura, care are pretentii si nu se duce la vot ca o turma caruia i-a ordonat baciul sa treaca de pe o vale pe alta.

O idee buna ar fi sa le dam o mana de ajutor „favoritilor” pe care ni-i alegem noi. Chiar daca partidele lor i-au trimis pe post de „carne” de tun, in vreme ce marimile stau comod in colegii favorabile. O palma pe obrazul protipendadelor partidelor si (sa nu uitam!) un vot pentru dreapta.

Eşti înfuriat? Dă-le palme lor, nu şi ţie!

Anunțuri

Cine sunt favoritii mei

Cum ziceam intr-o postare anterioara, nu stau pe margine si dau cu pietre la gramada, dar nici n-am imbratisat toata oferta dreptei, doar ca e dreapta

. Ajut, dupa puteri, prieteni in care cred si mai cred ca, ajunsi in Parlament, chiar vor schimba ceva. Si, mai ales, nu se vor schimba ei!

Deci, in orfine alfabetica, daca aveti vreme si vreti sa stiti cine sunt, luati de priviti si cantariti:

Gabriel Biris  are situl  www.biris.ro

Radu Botezatu este de gasit la  www.radubotezatu.ro

Laurentiu Fufezan JIman www.facebook.com/laurentiu.fufezan

Asta-i armata, cu asta defilam! Sau preferati armata rosie?

Mai sunt 29 de zile pana la alegeri, ma vesteste dis-de-dimineatza, printre aburii de cafea, o prietena pe FB. E aer de campanie pe net, pagini de candidati, poze, lozinci mai mult sau mai putin inspirate. M-am tinut de nas si am dat o raita pe grupurile de stanga. Iaca o mostra: „Intai va vor spune ca numai batranii voteaza USL, apoi va vor spune ca numai cei lipsiti de educatie voteaza USL, iar mai tarziu va vor spune ca numai cei din mediul rural voteaza USL. Toate minciuni disperate, dupa cum arata datele sociologice. Suntem multi, suntem peste tot si minciunile PDL nu ne mai pot atinge!”. Si daca asta vi se pare fada, uitati un comentariu: „Ati facut domnule prim ministru din guvernare o arta,v-ati adaptat poporului intr-un stadiu dezastruos lasat de PDL si pe care il faceti sa mearga in siguranta spre normalitate.De ce n-am fi solidari si uniti !!???”

Pauza de rontzait o lada de lamai.

Dam o raita si pe la ARD. Un anunt de „stejar-extrema-urgentza”: ATENTIE! SITul „DREAPTA CURATA” VA INDUCE IN EROARE! Prin propria declaratie a administratorului acestuia (vedeti poza), recunoaste ca nu-l intereseaza „DREAPTA” si ARD asa cum sugereaza bannerul grupului.” Si daca ar fi singurul exemplu!

Intepaturi mai subtile sau mai adanci, sticlute cu vitriol, sageti otravite intre aliati, sau chiar paruieli in toata regula, daca lu’ cutare sau lu’ cutare trebuia sa-i dea  ARD gyr.

Stand stramb si judecand de dreapta, cred ca suntem autolezionisti. Ne place sa le bagam munitie pe teava USL-istilor. Da, da, da, las ca stiu si eu bine ca nu toti candidatii ARD sunt in randul sfintilor. Ca unii au trecut in patru labe pe sub masa Comisiei Macovei, dar macar au coastele vinete de la cate spitzuri au primit. Ca altii sunt tolomaci, dar au avut proptele de partid sau pur si simplu parale de campanie. Ca s-au strecurat si niste arivisti. Ca ARD are o comunicare vai maicutza ei. Stiu si asta. Sloganul cardio? Vai!

Asta-i armata, cu asta defilam. Alternativa e armata rosie.

On the other hand…simplul fapt ca un partid, sau o aliantza, fie, si-a trimis candidatii la o comisie de integritate este un mare pas inainte. Unii nici n-au mai candidat ca sa nu se trezeasca intre dintzi cu bombeul comisiei.. Au venit si oameni noi, multi de isprava, sange proaspat, a caror reusita va fi si reusita tuturor acelora care au opintit la primenirea clasei politice. E o victorie mica, dar cine-si imagina ca vine un tsunami si va matura toti dinozaurii-baronii-prostanacii-arogantzii-comunistoizii- turnatorii-lichelele din politica intr-un singur ciclu electoral e cam naiv, parol!

Din orice unghi ai privi, alternativa unui scor zdrobitor al USL e cel mai horror dintre scenarii. Mai rau, faptul ca acei oameni nou-noutzi, pe care am reusit sa-i promovam pe liste, ar putea sa nu intre in Parlament, ci doar shtabimea care si-a asigurat colegii caldutze, e o infrangere. Pentru ca ne-am oprit la jumatatea drumului.

So, yo people!  Nu se poate sa nu gasiti in tot play-list-ul ARD un candidat care sa va placa. Daca e de la voi din localitate, chiar daca nu-i in colegiul in care votati, mergeti la el la sediul de campanie. Macar o vorba buna, daca nu un pic de voluntariat ii va face bine! E departe? Atunci propagati-i mesajele pe net. Scotociti-va memoria, poate aveti prieteni care stau in colegiul lui. Vorbiti-le despre el! Da, USL e la putere, are stra-majoritatea mass-mediei, dar nu ne-a legat de maini si de picioare (inca). Si nici la gura. Nu ne-a taiat netul. Nu pot accepta ideea ca stam, defetisti si fatalisti, si asteptam sa vedem rezultatele.

Les jeux sont faites, rien ne va plus! Bila a fost lansata si se roteste in  ruleta. Pe ce numar se va opri?

PS: Eu mi-am ales favoritii: Gabriel Biris (deputati, Colegiul 3, Bucuresti), Radu Botezatu (deputati, colegiul 1, Harghita). si Laurentiu Fufezan JIman (Senato, colegiul 2, Sibiu).

Gabriel Biris

Radu Botezatu

 

 

Laurentiu Fufezan Jiman

O Constituţie nouă, nu vouă!

Magna Carta Dignitas, un proiect civic care-si propune sa aduca o contributie la scrierea unei noi Constitutii pentru Romania s-a lansat ieri.

Va veti intreba ce naiba ne-a lipsit? Mai ales acum in prag de campanie electorala? Pai uite ca ne lipseste o Constitutie clara, limpede, fara echivocuri, care sa nu trosneasca din toate incheieturile cand puterile statului se iau nitel in coarne intre ele. Parca vara asta s-a vazut mai mult ca oricand ca e schioapa, ca lasa loc de interpretari si ca e depasita.

De ce un proiect civic? Pentru ca documentul fundamental al unei tari trebuie sa fie al tuturor cetatenilor ei, de pretutindeni. Pentru ca este un contract intre cetateni si entitatea numita stat. Este regula jocului democratic. Stabileste cum noi, cetatenii, le dam unor autoritati, de noi create si recunoscute, puterea de a guverna cetatea. Iar la regulile jocului trebuie sa participe toti, nu numai o parte. O Constitutie buna va fi izvorata, impartasita si recunoscuta de cetateni. Va fi respectata in litera si spirit. Nu va veni impusa, pusa formal la referendum, dupa o insuficienta campanie de informare de 30 de zile. Remember 2003?

Politicianul este, de buna seama, si el cetatean. Doar ca, privind actuala clasa politica romaneasca, nu-ti vine sa o lasi de capul ei. E suficient sa vezi cat de permisive sunt Regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului ca sa vezi cat de ingaduitori vor fi cu ei insisi. E ca si cum i-ai da repetentului clasei sarcina sa faca subiectele la o teza si sa o supravegheze. Ziceti ca e o comparatie cam dura? Atunci amintiti-va rezultatele Referendumului din 2009 si constatati pe 9 decembrie ca in loc de 300 de parlamentari vom avea peste 500. Cam asta fac politicienii romani. Asta este, astazi, raportul de forte intre cetatean si clasa politica asa cum reiese din actuala Constitutie.

Au trecut 22 de ani de cand ne-am recapatat libertatea cuvantului. S-o folosim!

Multumiri profesorilor Ioan Stanomir si Radu Carp pentru implicarea in acest proiect.

O relatare mai aplicata a lansarii proiectului Magna Carta Dignitas, scrisa de Sorin Sarba, veti gasi aici:  http://www.facebook.com/notes/sorin-%C5%9Farba/lansarea-magna-carta-dignitas-o-platform%C4%83-de-dezbateri-pentru-o-nou%C4%83-constitu%C5%A3ie/421094031290226

 

 

Patru domni in negru, ca un car funebru

Nota introductiva:

Acest text nu este recomandat talibanilor din nicio tabara. Inainte de a citi si a va enerva ingrozitor, remarcati ca am scris in titlu „CA un car funebru” si nu „LA un car funebru”, semn ca mi-ar placea sa vad cum ARD pune in practica programul economic pe care l-a prezentat si care, dupa umila-mi parere, chiar sta in picioare. Si poate va tine si Romania pe picioarele ei, nu etern pe credit.

 

 

Scurt pe patru

Marti seara, ARD a invitat la sediul sau bloggerii. La o intalnire informala. Jumatate din scaunele invitatilor au ramas goale, pentru ca unele dintre cele mai puternice bloguri colective au declinat invitatia sau n-au putut sa-i dea curs. Scaunele ARD au fost ocupate de cei patru co-presedinti, de la dreapta la stanga Aurelian Pavelescu, Vasile Blaga (venit, nitel plecat, interviu sau ceva cu Realitatea), Horia Neamtu, Mihai Razvan Ungureanu (venit cu o ora mai tarziu, de la cursuri). Moderator: Traian Ungureanu. Prezentarea-prezentare facuta de fapt de Adriean Videanu ajutat, din sala, de fostul ministru PDL Pogea, fiscalistul Gabriel Biris (VP Forta Civica) si alte cateva personaje.

Arta conversatiei

Pentru o intalnire informala, vesnicul prezidiu la care stau vorbitorii partidelor a transformat  evenimentul intr-o conferinta de presa. Cu bloggeri in loc de ziaristi. Adecvat vestimentar pentru o „intalnire intre prieteni” – expresie folosita pana la uzura de la prezidiu, (camasa portocalie, jeans), maestrul de ceremonii, TRU, a fost  in rest destul de lipsit de nerv. Restul lumii, costume negre sau foarte inchise, camasa, cravata. Daca n-aveau un strop de culoare la cravata, ar fi parut de la pompe funebre. Ma rog, asta e moda la romani si in politica si in business. Il vad la tv chiar acum pe Ponta in vizita la Cotroceni. Zici ca-i cioclu de meserie si el, vesnic in negru. Dar nu despre tinute potrivite evenimentelor vreau sa va spun, desi sunt importante in a crea atmosfera.

Ci despre figurile domnilor in negru. Exista casetele. Bucatele din inregistrari am vazut deja pe FB. Are o bere ala care-mi gaseste un zambet pe fetele celor 4. In cateva ore de discutii! Pai, draga ARD-ule, ai scris un program, se presupune ca esti mandru de el, ca vrei sa guvernezi cu el! Ca vrei sa ne molipsesti de entuziasm. De ce iei figura aia de notar care citeste un testament?  O sa faceti riduri de expresie de atata incruntare.

Mai mult, vreo 3 dintre vorbitori au accentuat cat au putut ca aliantza numita ARD s-a facut cu mare greutate. Si ce voiati, dragalashilor, sa fim recunoscatori ca v-ati inteles intre voi? Ca ati priceput ca „unirea face puterea”? E vreo fala? Sau e „iata ce sacrificii am facut pentru dreapta”. Asta e o informatie pe care mai bine o tineati pentru voi. Preferam sa traiesc cu iluzia ca ati pus in fata „interesul national”, „destinul european al Romaniei” si alte bullshit-uri. Nu sa-mi dati de inteles ca alianta asta, cu care-mi cereti votul, sta agatzata intr-un fir de par.

Oh, da, si „arta conversatiei”… Fraze prea lungi pentru a fi urmarite pana la capat chiar si de cel care pune intrebarea – restul salii casca, inflorituri de stil doar-de-dragul-de-a-spune-ceva-ca-tot-nu-pricepi-o-iota-din-economie, raspunsuri iritate… Nu-l mentionez nominal decat pe Aurelian Pavelescu, despre a carui deraiere rastita la un blogger, s-a sesizat pana si vecinul sau de scaun, Vasile Blaga. Sper sa redau exact din memorie: „nu mai mir ca la voi la PNT e cum e daca te comporti asa”. Geaba, dintre co-vorbitori, a mai zambit elegant fostul ministru Videanu. Sau a mai facut o gluma Gabriel Biris, cu toate ca masura propusa de el cu scaderea taxelor sociale nu e in programul de guvernare.. Atmosfera a ramas incarcata si sumbra si nu din cauza oaspetilor.

Ah, si finalul glorios! Ratarea pe deplin a intalnirii informale. Organizatorii evenimentului pregatisera si ei, ca oamenii primitori, pentru final, un fursec, o cafea, o maslina. Co-presedintii au plecat ca din pusca, unii fara ca macar sa salute.  Pai cu cine sa vorbeasca bloggerii? Intre ei? Ce ati vrut cu intalnirea asta? Sa bifati un eveniment? Sau sa vedeti ce gandeste „omul de pe strada”, ala care mai scrie pe net – bine, rau, cum o fi – ce gandeste?

Ma asteptam macar de la PDL, care a pierdut mult pentru ca n-a stiut sa comunice bine nici ceea ce a facut cu adevarat bine, sa-si fi invatat lectia. Ash! Domnul Pavelescu, si el catana veche, n-are, impardonabil pentru un avocat, stiinta de a se abtine macar. Ceilalti, mai noi in politica, or trai cu impresia ca daca te incrunti esti important. Si atunci te miri ca un blogger, sub forma unei intrebari, v-a spus verde-n fatza ca ioc charisma? Faceti un exercitiu de imaginatie, ca tot a fost mereu pomenit Personajul, si imaginati-va intalnirea asta cu Traian Basescu prezent.

Da, e nedrept, unii se nasc cu spontaneitate si farmec. Ceilalti invatza, se straduiesc si apoi le iese. Oricat de inteligenta ar fi o persoana, oricat de grozav ar fi ce spune, nu „trece” catre auditoriu, nu „prinde”, nu produce empatie daca nu este spus cum trebuie. Trebuie sa gasiti justa doza intre „morga” si maimutzareala agitarii unei funii de usturoi deasupra capului.

Consilierii vostri de imagine cred ca si-au rupt parul din cap! Daca ei v-au sfatuit sa procedati asa, aruncati-i afara-n branci! Va fura, sau sunt vanduti inamicului. Daca nu aveti inca, luati-va! Comunicarea este importanta. Iar voi sunteti slabutzi rau de tot.

Nota finala: Inainte se a spune ca-s io caine rau si a pune mana sa dati cu pietre, mai cititi si http://sutu.ro/. Sau pe http://www.arhiblog.ro/ard-facut-intalnire-bloggerii. La ultimul m-am si recunoscut, razand cu lacrimi,  in geniala expresie “Ciocanitori de dreapta matusalemice” Dupa aia, vorbim. 🙂

Masaj cardiac si injectii cu adrenalina pentru dreapta

Draga ARD, daca tot iti alegi ca semn electoral o inima (organ care la majoritatea covarsitoare a oamenilor se afla in partea stanga!), nu-i musai s-o tii langa cu sloganurile pe tema asta, fara sa risti sa ajungi dintr-un competitor electoral o glumitza de Valentine’s Day. De la „Sus inima”, vad ca ajungem la Smurd si „Reporniti inima Romaniei”. Stie careva numarul de telefon al doctorului Arafat? Macar sa va arate cum se face! „Kamikaze”, va intocmi fara doar si poate un top cu „toate glumele despre inima dreptei care bate in stanga”. Theophyle, a scris deja intr-un comentariu indemnul, „Creier mai mult si mai putina cardiologie „. Pe FB glumele se tin lant si nu in grupurile USL-istilor. De la oamenii de dreapta! Care inca asteapta, care inca mai spera, cat „i-o lasa inima” s-o mai faca.

Adrenalina!

Unde or fi inspiratele campanii ale dreptei? Mie, unul, imi e dor de umorul ardeiului de usturat coruptii din campaniile lui Traian Basescu. „Ma doare inima” cand vad ca ARD-ul pare ca sufera de insuficientza cardiaca si ameninta sa intre in stop. De buna seama cardiac, nu in semafor.

Nu-i destul ca ne-ati facut „sa ne sara inima din piept” cand ati strecurat pe sub masa candidati picati cu brio la Comisia Macovei si le-ati dat wild-card pentru alegeri?

Nu-i destul ca in afara de „huo USL”, inca n-ati aratat electoratului nici un petic de program?  Credeti oare ca e destul sa clamati ca sunteti de dreapta ca sa va votam „din toata inima”? Mi-e teama ca va subestimati electoratul.

Bag seama ca vreti „sa ne frangeti inima”. Hmmmm, atentie mare, ca s-ar putea, coste ce-o costa, „sa ne lase inima” sa va lasam sa va frangeti gatul, nu inima.

Mai cu inima, baieti! Chiar trebuie sa va intzepam cu adrenalina?

Dedicatie muzicala