Toamna Patriarhilor si Primavara Bobocilor

Semne bune apar in ploaia tomnatica de azi. Schimbarea, pe care deja o luam in balon, pentru ca am asteptat prea multi ani sa se infaptuiasca, da un semn ca vrea sa se iteasca. Lilliput a facut pace cu Blefuscu si au cazut de acord ca singurul mod de a-l dobori pe Gulliver este unirea. Vivat! Micutele M10, NR, 200 pentru Bucuresti, PACT si UCDR vor avea astazi o actiune comuna, o conferinta de presa.

Semnalul care pleaca de la Bucuresti, ca, pana la urma, se poate impreuna, este speranta ca la Parlamentare se va prezenta un bloc de dreapta si nu o multime de mici piese vocale. In Bucuresti e mai clar decat lumina zilei ca PSD si PNL fac un blat care umileste nu doar „Cooperativa” din fotbal, dar si alegatorii. USL traieste si ne pacaleste ca liberalii si socialistii se bat pe viata si pe moarte. E blat toata ziua. Si ce nu iese prin nebagarea de seama a alegatorului, va rezolva iuteala de mana a comisiilor din sectiile de votare, care, de capul lor fiind, caci independentii si lilliputanii nu vor putea avea reprezentanti si observatori in toate sectiile, vor trece in dreptul USL voturile. Le vor imparti frateste, asa cum au impartit ministere, deconcentrate si alte dregatorii. Iar steagul il va duce cu mandrie condamnatul penal pentru frauda electorala Liviu Dragnea.

Poate ca acest gest de unire si solidaritate al dreptei va rupe blestemul faramitarii care a dat stangii atatea oportunitati de victorie. Si poate ca se va schimba paradigma politicii romanesti, Patriarhii de partid vor intra in toamna si vor rasari organisme colective de conducere. Ca-n democratie. Ca nu poti promite mai multa democratie unui popor decat ai tu in partidul tau. Dizolvarea feudelor, unde baroni si presedinti de partid fac legea nu se va putea face prin infiintarea unor alte feude. Schimbarea va trebui sa vina de la insisi purtatorii de steag ai schimbarii de astazi. Sintagma „Partidul lui Cutare” trebuie sa treaca in istorie. Chiar daca pe acel Cutare il chema Dragnea, BlaGorghiu, Basescu sau Macovei. Partidele, solutiile, proiectele de tara nu pot apartine unui singur om. Orgoliile mai mici vor da victorii mai mari.

Succes, Lilliput&Blefuscu. Poate ca azi nu-l veti dobori pe GUSLliver. Dar macar o indigestie cred ca va avea.

PS: Denunturile depuse de Mihai Politeanu (Initiativa Romania) la DNA si Biroul Electoral m-au uns pe suflet. Bravo, prietene!

Publicitate

Republica de la Sibiu si fatalaii de stat

A nu stiu cata oara, coloana oficiala care-l conduce pe presedintele in frunctie, saptamanal,  la Sibiu, a fost claxonata si huiduita de soferii furiosi. Un internaut a imortalizat ultima dintre aceste treceri oficiale care blocheaza, vineri dupa amiaza, unul dintre cele mai aglomerate bulevarde din Bucuresti. S-au putut cu usurinta numara 8 vehicule in coloana prezidentiala. Ludovic al XIV-lea, Regele Soare, cred ca e ventilator. Si nea Nicu are un „spin” suplimentar care-i creste viteza de rotatie in mormant.

Un nene, vesnic sindicalist al profesorilor, deci breslas de-al lui Klaus, incearca anemic sa ma convinga de la televizor ca soferimea furioasa a claxonat ideea de coloana oficiala si nu pe presedinte, ca n-aveau ei de unde sa stie cine e in masinile alea. 8!

Ba stim, dom profesor! Stiu pana si babele surde din capul satului ca presedintele va implini curand, ca-n Jules Verne, „doi ani de vacanta”. Ca vila de protocol se reamenajeaza in cinstea noului, deja vechi, presedinte cu mare cheltuiala si inca nu e gata. O construi RAPPS-ul vreo piramida inauntru? Deci, bietul Klausi, cumva homeless, se refugiaza la Sibiu la fiecare sfarsit de saptamana, sa puna si el capul pe o perna, ca s-a saturat dormind in zilele lucratoare in sala de asteptare din Gara de Nord. Evident, la Clasa I!

Ce ironie, taman cand avem un presedinte neamtz, pe care-l banuiam ca are in gena ceva austeritate prusaca, acesta se dovedeste mai fanariot, mai plezirist si jemanfishist  decat predecesorii sai valahi. S-a dus dracului si mitul lucrului „nemtesc”, bine facut.

Cine plateste, bre, Klausi, atata amar de benzina, de cazare si mancare pentru suita pe care o tarasti la Sibiu saptamanal? Daca nu stii, iti zis io: prostul de contribuabil care sta tras pe dreapta in timp ce matale treci cu alaiul spre autostrada. Si poate ti-ar ierta si cheltuiala si deranjul, cara in zilele lucratoare ti-ai face cumva treaba. Dar cand e vorba de lucru bine facut, pari etern in vacanta. La orice eveniment care ar reclama o parere a presedintelui apari tarziu, poticnit si cu lectura aia de copil de clasa a doua, virtual corigent la citire. Ai mai pus si bomboana pe coliva, ca de cireasa pe tort nu poate fi vorba, si l-ai pitulat pe Mihalache la Londra, vai, ce-as rade sa-si aminteasca britishii ca a fost una dintre capeteniile puciului din 2012 si sa-i dea reject, ca sa nu zic vorba aia a lu’ Vanghelie. Si povestea cu casa, da, misto, hai sa recuzam, hai sa mai incercam, poate-poate. Si n-am uitat ca mai e inca o casa in aceeasi situatie. Ca si Nastase, mostenesti pe cine vrei. Mai ales in orasul in care esti primar.

Ca ironia sa fie pana la capat, mai e contrastul dintre impresionantul fizic prezidential si restul exercitarii atributiilor. Ezitant si gata sa dispara in carapace, ca un melc pe care-l atingi pe cornitze. Mama mare avea o vorba pentru d-alde d-astia: fatalau. Si, dupa exemplul cotrocean, s-a umplut scena publica de fatalai care n-au curaj sa ia taurul de coarne si sa transeze problemele zilei si le pun la dospit in comitete si comitzii unde vor rancezi pana la Calendele grecesti. Care isi mananca vorbele, care ezita sa trimita acasa ministri, plagiatori, guru ai urgentei care lasa in spate mormane de cadavre ale unor oameni ce puteau fi salvati. Dupa care va mirati ca e lumea cazuta in admiratie pentru Codruta. Pai da, pentru ca ea pare sa aiba doua perechi din ceea ce voua va lipseste cu desavarsire.

Io stau in sudul orasului, deci sunt slabe sanse sa ne intalnim in trafic vinerea dupa-amiaza. Dar, pentru fiecare trecere, tine minte, ai si de la mine un claxon.